un weekend de sarbatoare

Avand in calcul ca saptmana trecuta de miercuri a trebuit sa ma intorc in bucuresti pentru bani, ca de, sunt buni banii, au fost zile agitate de ceva vreme incoace. acum sunt tot la atelierul din corneliu coposu cu aer conditionat si cu noua mea lectura, prin care fac rabat de la regula necitirii pentru ca este un dar primit de la o draga prietena, ioana. vanatorii de zmeie se cheama rabatul.

Vinerea trecuta am organizat mare parte din zi oamenii care voiau sa vina la mare, care cum in masini, pe la cazare si altele. drumul a fost bun, 4 gagici in masina si nu cred ca am ratat 2 benzinarii pe autostrada in stilul in care isi luau cate o bere 🙂 pe care trebuiau sa o si dea inapoi. andra mi-a facut o surpriza cu un telefon, eram spre constanta, din pacate nu a reusit sa imi transmita nimic pentru ca se auzea foarte prost insa intentia face cat o mie de cuvinte, si-am ajuns intr-un final spre miezul noptii, intampinat deja de o gasca destul de mare, lumea deja era pusa pe treaba, treaba pe care am continuat-o alaturi de ei si pe care am finalizato inainte de rasarit cu o baie in marea neagra, cea mai cuminte mare de pana acum, si ca sa citez pe cristina si sorana, colegele de dimineata, va multumesc pentru baie.

Sambata am hotarat sa schimb locatia de sarbatoare in golfuletul dinspre 1 mai, o alegere cel putin inspirata, unde ne-am si strans la apus alaturi de tantarii care au plecat pana spre miezul noptii. Am aruncat cateva lumanari pe plaja, un foc si am inceput sa servesc dupa cum e datina, copiii, sarbatorind inca o data bucuria in trei oale care mai decare mai savuroase. in principiu, porceste, cu gheata, fructe suc si alte dastea. antreul pare ca si-a facut treaba, dupa ce am finalizat aproape toate incercarile, si am facut o baie in golf. numai povestile celor prezenti pot spune cum pe bezna aia iti puteai vedea putza si dincolo de ea in apa limpede ca lacrima luminata se pare ca doar de luna, care deja strabatuse o carare pe mare de la noi de pe plaja, pana undeva spre cer, ascunzandu-se uneori dupa nori si schimbandu-si culoarea din rosu aprins intr-un alb neon, care a sucit si starea noastra din visul unei nopti de vara in agitatia de la molotov. M-am trezit 2 ore mai tarziu ca eram beat la molotov, imbracat in camasa mea indoneziana, sacoul havaian si palaria de soare a unui dilar cubanez, stiam ca nu e nimic sanatos in ce se intampla in jurul si inauntrul meu insa nu este prima data cand parerea mea conteaza mai mult decat orice altceva. finalul bineinteles, obosit si moale in patul in care deja batea soarele, briza si toti aerosolii pe care nu i-am inteles niciodata.

Duminica a fost lenesa cu plaja, mancat usurel, totul pe varfuri, am plecat seara spre bucuresti pe un drum aglomerat care s-a finalizat cu pravalirea mea pe canapeaua din popesti unde am zacut pana dimineata si pentru asta trebuie sa le multumesc tuturor celor aproximativ 30 de oameni care au luat parte la acest moment unic din viata noastra pe care sunt sigur ca toti il au de acum inainte ca un moment notabil sau de ce nu, de neuitat.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s